Lume, lume 18.05.2011 the luckiest day till now.

Dupa 2 luni aprige de cautari indelungate cu insomnii, dureri de cap, nervi, si asa mai departe, a venit si ziua cea mare. Oamenii in general se bucura pentru ca si-au luat o casa, sau pentru ca si-au gasit perechea, pentru ca au un copil minunat, sau pur si simplu pentru maruntisuri ( ca se vad cu prietenii, cu oamenii dragi, ca ies in clubul preferat, ca citesc o carte buna, ca asculta o muzica buna sau ca au mancat o pur si simplu o prajitura). Eu sunt exceptia de la regula. Sunt exceptia de la regula femeii, sunt genul de fata care se bucura enorm ca si-a gasit masina mult cautata. Nu este o bucurie simpla, este intradevar un sentiment de fericire si implinire, cel putin pana acum. Nu m-am bucurat niciodata atat de tare pentru ceva. O sa-mi ramana intiparita in minte ziua asta cred ca toata viata si pentru asta ii multumesc in primul rand persoanei care m-a ajutat, persoana care mi-a fost alaturi toata perioada asta, persoana care m-a suportat si care ma suporta 🙂 stie ea cine este.

Pana acum par o obsedata ceea ce cam asa este, cred ca intr-o viata anterioara am fost un mecanic auto sau ma rog, o persoana ahtiata dupa masini.

ACUM INSA AM O PROBLEMA: NU STIU CUM SA O NUMESC! Daca pe cealalta o chema „Ganzac” (aveam GZC la numar), pe asta nu stiu cum sa o numesc (UCL la numar).

ASTEPT PROPUNERI 🙂