Barca se clatina? Sari din ea!

Suntem calatori. Suntem calatorii propriei gandiri si propriilor dorinte. Nu tot timpul ceea ce ne dorim sau ceea ce incercam sa materializam cu ajutorul gandirii, ni se si ofera. Nu tot timpul urci in barca pe care o visezi.

Chiar daca apele sunt tulburi din instinctul de luptator, din dorinta de a castiga sau din dorinta de a ajunge acolo unde ti-ai propus, faci tot. Tot ce este posibil pentru a iesi invingator. Mai cazi din barca. Valurile prea mari te arunca peste bord, dar tu nu renunti. Mai iei o gura de apa, te mai adancesti si singur iti aduni fortele ca sa iesi la suprafata. O iei de la capat de fiecare data cu aceeasi putere arzatoare de a-ti atinge scopul.

Din prea multa dorinta, uneori ajungi sa te lupti prea mult cu valurile mult prea inalte si furioase.

Imi amintesc de o experinta traita in copilarie cand la mare fiind, iubitoare de apa, n-am tinut cont de avertizarile oamenilor competenti si m-am aventurat. Era furtuna si totusi nu mi-a pasat ca un val era de cel putin trei ori mai inalt decat mine. Ca sa nu mai spun de forta pe care o are marea suparata. M-a bagat la fund, bineinteles. Mai sa nu mai ies din adancuri. Cu o forta nemarginita, i-as spune dorinta de viata, am reusit sa ajung la mal. Atunci mi-am dat seama ca oricat te impotrivesti unui curent, ar fi bine sa eviti sa ajungi in bratele lui.

Revin la ideea initiala: „Sari din barca daca ti-e „rau” „. Am auzit multe persoane plangandu-se de diverse situatii din vietile lor si totusi, cred ca din masochism, ca altfel nu pot numi, prefera sa ramana in acea „barca”. Daca ti-e rau, sari din barca! Ce rost are sa te amagesti si sa ai asteptari ca o sa se schimbe ceva?

Nu! Lucrurile, oamenii se schimba doar daca exista cu adevarat provocare, interes si dorinta.

Daca nu simti niciuna din cele de mai sus, fa bine si sari din barca inainte de a fi prea tarziu 🙂

Intoarce pagina…